49 – CE SE ÎNTÂMPLĂ DUPĂ MOARTE?

SĂRACUL DEVINE BOGAT

Era un om bogat, mereu îmbrăcat în haine scumpe, care locuia întro casă somptuoasă. Avea mulți prieteni în jurul său și servitori la dispoziția sa.

Putea cumpăra orice dorea, dar nu-i păsa nici de Dumnezeu, nici de alții. Trăia doar pentru sine și pentru plăcerea sa. În fiecare zi, organiza mese mari și petreceri magnifice unde era multă distracție. Trăia în lux și alunga gândul morții.

Poate că se credea veșnic?

Chiar lângă el trăia un cerșetor îmbrăcat în zdrențe, cu corpul acoperit de ulcere, răni purulente. Acesta este Lazăr. Ați auzit vreodată acest nume? Înseamnă „Dumnezeu a ajutat”.

Lazăr era singur, fără prieteni, nimeni care să aibă grijă de el. Câinii care veneau să-i lingă rănile erau singurii lui tovarăși. În fiecare zi, săracul zăcea în fața porții casei bogatului. Multă mâncare era aruncată acolo și ar fi vrut să se bucure de ea, să-și potolească foamea cu resturile de la mesele bogatului, măcar firimiturile care îi cădeau de la masă, dar nimeni nu-i dădea.

Totuși, exista un lucru care îl mângâia și îi dădea curajul să trăiască. Știi care era?

Era convins că, chiar dacă nimeni nu avea grijă de el, Dumnezeu nul va abandona. Îl iubea și avea încredere în el.

Într-o zi, a murit. Nimeni nu a plâns, nimeni nu a vorbit despre asta și nimeni nu știe ce s-a întâmplat cu trupul lui, dar știm că Dumnezeu a trimis îngeri să-i caute sufletul și să-l ducă în rai.

Și bogatul a murit. A lăsat în urmă casa lui frumoasă, hainele lui luxoase și marile sărbători; totul se terminase pentru el. Trupul său a fost pus într-un mormânt magnific decorat, i s-a făcut o înmormântare frumoasă, toți prietenii lui bogați și toți vecinii lui au fost prezenți.

Dar sufletul lui…? Ce s-a întâmplat cu el? S-a dus în iad și acolo a suferit mult. Și-a ridicat privirea și i-a văzut pe Avraam, pe profeți și pe toți cei care Îl iubiseră pe Dumnezeu cât timp erau pe pământ, departe, într-un loc de odihnă și pace. Și lângă ei l-a văzut pe Lazăr.

Atunci bogatul a strigat:

– Avraam, ai milă de mine! Trimite-l, așadar, pe Lazăr să-și înmoaie vârful degetului în apă și să-mi răcorească limba, căci sufăr îngrozitor aici.

Dar Avraam i-a răspuns:

– Adu-ți aminte, în timpul vieții tale ai fost foarte bogat, te-ai bucurat de atâtea bunătăți, ai avut partea ta de fericire, în timp ce Lazăr, care era în sărăcie, ducea lipsă de toate. Acum, aici, el este mângâiat, în timp ce tu suferi în chinuri. Este cu neputință ca el să vină la tine; între tine și noi este o prăpastie mare și, chiar dacă am vrea, n-am putea trece dintr-un loc în altul. Bogatul s-a gândit atunci la cei cinci frați ai săi care încă trăiau pe pământ. Știa că nici lor nu le păsa de Dumnezeu; își continuau viața ca și cum El n-ar exista.

I-a zis lui Avraam:

– În acest caz, te rog, Avraame, trimite măcar pe Lazăr să-mi avertizeze frații, ca să le spună ce se întâmplă, ca să nu vină aici în acest loc de chin. N-aș vrea ca și ei să experimenteze aceste suferințe cumplite.

– Este inutil! Au Cuvântul lui Dumnezeu, știu cele 10 porunci, știu ce au spus Moise și profeții. Să asculte de Cuvântul lui Dumnezeu !

Bogatul și-a amintit că și el, pe pământ, cunoștea Cuvântul lui Dumnezeu, dar îl neglijase. Așa că a insistat:

– Nu, părinte Avraam, sunt sigur că dacă cineva dintre morți s-ar duce la ei și le-ar spune tot ce se întâmplă după moarte, s-ar pocăi, s-ar ruga la Dumnezeu să le ierte păcatele și s-ar schimba.

– Nu ! este inutil ! Dacă nu cred ce spune Dumnezeu, nu vor fi convinși de un mort care învie!

ȘI TU ȘI EU!

În această poveste, Isus ne spune clar ce se întâmplă după moarte. Există într-adevăr un loc de chin și suferință în lăcașul morților și există și un loc de odihnă și bucurie, paradisul. Așadar, după părerea ta, ce îi face pe unii oameni să meargă în paradis și pe alții nu? Este oare faptul de a fi săraci sau bogați? Nu, desigur, bogați sau săraci sunt la fel! Depinde de alegerea pe care o facem: fie trăim fără să ne facem griji pentru Dumnezeu, ca și cum nu ar exista, fie decidem să trăim iubinduL, străduindu-ne să facem ceea ce-i place. Dumnezeu ne lasă liberi să alegem, dar ne avertizează asupra consecințelor. Din partea mea, am făcut alegerea de a-L iubi pe Dumnezeu și sunt fericită și împăcată gândindu-mă la ceea ce mă așteaptă când viața mea se va termina pe pământ. Te încurajez să faci alegerea corectă, să-L iubești pe Dumnezeu din toată inima.

ȘI NOI, PĂRINȚII!

Isus ne pune foarte clar în fața responsabilității noastre; atitudinea noastră față de Dumnezeu, aici jos, este cea care ne determină viitorul pentru veșnicie. Nu există o a doua șansă. El a venit să ne deschidă raiul, a plătit prețul murind pe cruce, depinde de noi să acceptăm sau nu această mântuire pe care ne-o oferă. La fel este și pentru copiii noștri, să continuăm să-i învățăm adevărurile Evangheliei, să-i încurajăm și să perseverăm în rugăciune, pentru ca inimile lor să se deschidă harului lui Dumnezeu sub acțiunea Duhului Sfânt.