7 – DE CE EXISTĂ RĂUL?

Dumnezeu a făcut toate lucrurile foarte bune și frumoase. Deci, de unde vine răul? S-a înșelat Dumnezeu? Nu!

5

Nu s-a înșelat și răul nu vine de la El; ci cineva a venit să strice, să ruineze, toată această lucrare magnifică, un dușman… un dușman al lui Dumnezeu și al oamenilor. Știi tu cine este acest dușman? Este diavolul, îl numim Satan. Cu siguranță ai auzit de el.

Odată, diavolul era o creatură extravagantă a lui Dumnezeu. Într-o zi însă, a devenit teribil de mândru, a vrut să ia locul lui Dumnezeu și să conducă totul. S-a răzvrătit și, în răutatea sa, a adus cu el alți îngeri, aceștia sunt demonii.

Toate acestea s-au întâmplat în cer.

Dar să ne întoarcem pe pământ, unde Adam și Eva trăiau fericiți în Grădina Edenului în prezența lui Dumnezeu. Fericirea lor putea dura pentru totdeauna, tot ce le era necesar era să continue să-L iubească pe Dumnezeu și să-L asculte.

Dumnezeu îi spusese lui Adam:

– Poți mânca rodul tuturor pomilor din grădină. Dar există un pom al cărui rod să nu-l mănânci, pomul cunoașterii binelui și răului. În ziua în care vei mânca din el, vei muri negreșit!

Adam era liber să aleagă dacă să asculte sau nu, dar a fost avertizat clar cu privire la consecințe.

Și… de ce să-l atingi? Erau atât de mulți alți pomi, la fel de excelenți.

Într-o zi, diavolul s-a apropiat de femeie sub prefăcătorie, sub forma unui șarpe. El i-a zis:

– Oare v-a zis Dumnezeu cu adevărat: «Să nu mâncați din rodul grădinii?»

– Putem să mâncăm din rodul grădinii, a răspuns Eva, dar cât despre pomul cunoașterii binelui și răului, Dumnezeu a zis: «Să nu mâncați din rodul lui și să nu vă atingeți de el, ca să nu muriți.»

– Dar nicidecum! Nu veți muri!, a răspuns diavolul. Dumnezeu știe că în ziua în care veți mânca din el, vi se vor deschide ochii și veți fi ca zeii, veți putea cunoaște ce este binele și ce este răul.

Eva a început să aibă îndoieli: Chiar voia Dumnezeu ca ei să fie fericiți? Voia să le înterzică de ceva? Spunea oare adevărul?… Să fie ca zeii…

Ea s-a uitat la copac.

– Acestea sunt fructe frumoase, trebuie să fie bune. Îți vine să le mănânci. Ea și-a întins mâna. Ea a luat un fruct și l-a mâncat.

Ea s-a dus la soțul ei. – Ia acest fruct și mănâncă-l, i-a spus ea.

Adam l-a luat și l-a mâncat. Nu au căzut morți la pământ, dar li s-au deschis ochii! Ști tu ce au văzut? Și-au văzut nenorocirea, neascultarea. S-au văzut goi, vinovați înaintea lui Dumnezeu. Le-a fost rușine. Nu aveau decât un singur gând: să se ascundă. Cu frunze de copac au făcut un fel de șal.

În seara aceea, ca în fiecare seară, Dumnezeu a intrat în grădină. L-a chemat:

– Adam! Adam! Unde ești?

– Te-am auzit, dar mi-a fost frică pentru că sunt dezbrăcat, așa că m-am ascuns, a răspuns Adam.

– Cine ți-a spus că ești dezbrăcat? a întrebat Dumnezeu. Ai mâncat fructul pe care ți-l interzisem?

– Femeia, ea a fost cea care mi-a dat acest fruct și l-am mâncat.

– Eva, ce ai făcut aici? a spus Dumnezeu.

-Șarpele m-a înselat, a răspuns ea, și am mâncat din fruct. Întorcându-se către șarpe, Dumnezeu a spus:

– Pentru că ai făcut aceasta, te blestem mai mult decât toate animalele, te vei târî pe burtă și vei mânca țărână în toate zilele vieții tale. Într-o zi, un urmaș al femeii va veni și va fi victorios asupra ta.

În ziua aceea, totul s-a schimbat pentru că Adam și Eva au ales să asculte de diavol și să-i întoarcă spatele lui Dumnezeu. Nu pot rămâne în Grădina Edenului, răul nu are loc în prezența lui Dumnezeu. Prin urmare, au fost separați de creatorul lor, această separare este un fel de moarte.

Munca va deveni dificilă, pământul va produce tot felul de spini. Vor experimenta oboseală, griji, boli. Vor îmbătrâni și vor muri, așa cum spusese Dumnezeu. Au deschis ușa răului, care s-a înmulțit rapid pe pământ și în inimile tuturor oamenilor. Din ziua aceea, ai înțeles, nu mai este paradisul pe pământ.

În ciuda neascultării lor, Dumnezeu nu i-a abandonat pe Adam și Eva. Le-a făcut haine din piele de animal și le-a promis că va restabili contactul, relația lor cu El. Asta vom vedea în următoarea noastră poveste.

ȘI TU ȘI EU!

Știi foarte bine, nu trebuie să mergem la școală ca să învățăm cum să ne enervăm, să mințim sau să nu ascultăm… De ce? Pentru că răul este în inimile tuturor ființelor umane de la naștere, în inima mea, precum și în a ta. Nu suntem perfecți, dar Dumnezeu continuă să ne iubească. El vrea binele nostru și vrea să restabilească contactul cu noi. Și vom vedea cum o va face. Apropo, Mincinosul? … L-ai observat? Da, este diavolul. Dacă ai o Biblie, poți găsi această poveste în prima carte, Geneza, capitolul 3.

ȘI NOI, PĂRINȚII!

Originea răului, suferința, acestea sunt subiecte care pot ridica multe întrebări. Nu avem întotdeauna răspunsul, mai ales când suferința ne afectează foarte îndeaproape. Lacrimile,durerea fac într-adevăr parte din viața tuturor ființelor umane; dar noi credem că în furtună, Dumnezeu nu ne abandonează, El vrea să ne sprijine, să ne însoțească. Această poveste evidențiază ruptura dintre om si creația sa. Dar Dumnezeu a prevăzut pentru a restabili această relație. Este promisiunea facută de EL lui Adam si Eva.