În povestea noastră anterioară, am vorbit despre întoarcerea lui Isus. Poate că te întrebi când se va întâmpla: peste un an, doi ani, mai mult, mai puțin… În realitate, nu putem ști pentru că Isus nu a spus asta. Totuși, El a spus o mică întâmplare, o parabolă, pe care o vom descoperi acum și pe care o poți reciti în capitolul 25 al Evangheliei după Matei. La sfârșitul poveștii, vei putea răspunde la întrebarea: „În timp ce așteptăm întoarcerea Lui, ce ne recomandă Isus să facem?”
This show has its own podcast in French.
Citește povestea
Textul fiecărei povestiri în format PDF – https://123raconte.com/wp-content/uploads/2026/03/60-PARABOLA-PIESELOR-DE-BANI-.pdf
Certea – https://123raconte.com/wp-content/uploads/2026/02/LE_LIVRE_ro.pdf
Catégories
Full text of this story :
TREI SERVITORI ȘI BOGĂȚIILE LOR
Un om bogat este pe cale să plece într-o călătorie foarte lungă într-o țară îndepărtată. Își adună cei trei slujitori.
– Voi pleca, le spune el, și în timp ce așteptați întoarcerea Mea, voi veți administra averea Mea. Vă încredințez tot ce este al Meu, toată averea Mea. Voi veți avea grijă de ea și veți face tot ce este necesar pentru a o face să se înmulțească. Voi da fiecăruia o parte după cum este în stare să facă
Primul slujitor s-a gândit:
– Vino aici, i-a spus el primului. Iată cinci piese de bani. Ți le încredințez, vei face tot ce poți ca să-i faci să se înmulțească.
Cinci piece! Este o sumă enormă de bani! Apoi l-a chemat pe al doilea slujitor.
– Și pentru tine, iată două piese! a spus el. Ți le încredințez, vei face tot ce poți ca să-i faci să se înmulțească.”
Și acum este rândul celui de-al treilea slujitor.
– Iată, iată o piesă, a spus el. Ți-o încredințez, vei face tot ce poți ca să o faci să se înmulțească.
Și a plecat, lăsându-și toată averea în mâinile slujitorilor săi.
– Stăpânul meu a plecat. Are încredere deplină în mine. Mă voi apuca imediat de treabă, pentru că nu vreau să-l dezamăgesc. Acești cinci bani, pe care mi le-a încredințat, trebuie să dea roade, să se înmulțească.
Se apucă de treabă și, puțin câte puțin, ceea ce i-a fost încredințat dă roade. Se străduiește mult, dar o face cu mare bucurie. Își iubește foarte mult stăpânul, pe care îl știe a fi un om foarte bun.
Al doilea slujitor nu-și pierde timpul.
– Ceea ce mi-a încredințat stăpânul meu este de mare valoare, își spune el. Chiar are încredere în mine. Nu voi sta degeaba în așteptarea întoarceri lui. Vreau să fie mândru de mine când se întoarce. Vreau să-i pot da puțin mai mult decât mi-a dat el, poate trei piese, cine știe?
Se apucă bucuros de treabă.
Și al treilea slujitor! Ce face?
Ei bine, își ia traista, o traistă foarte grea. O încarcă pe umăr. Își ia lopata și pornește la drum. Când ajunge pe câmp, începe să sape și să sape. După mult efort, se îndreaptă și își șterge fruntea.
– Uf! spune el, e bine! E destul de adâncă!
Scoate o cutie din traistă și o pune pe fundul gropii. Își ia lopata și aruncă niște pământ ca să umple groapa. O tasează bine și acoperă totul cu un covor de frunze.
– Impecabil! spune el, s-a terminat și acum nu mai rămâne decât să aștept. Pot să-mi văd de treburile mele în pace, să mă odihnesc și să mă distrez.
Un an, doi ani, zece ani și poate mai mult! Anii trec și stăpânul încă nu s-a întors. Își mai amintesc slujitorii că trebuie să se întoarcă? S-au descurajat să aștepte? Să vedem cum s-au descurcat!
Primii doi sunt încă ocupați. Perseverează și munca lor dă roade. Sunt fericiți la gândul întoarcerii stăpânului lor, chiar dacă pare să întârzie.
Și al treilea? Ah! Și el este ocupat, dar cu cu totul altceva. Întoarcerea stăpâului său… oh! Nu se mai gândește la asta. Într-o zi frumoasă, iată o surpriză! Stăpânul este aici! Stăpânul s-a întors!
– Veniți aici! le-a spus el. Spuneți-mi cum ați administrat averea pe care v-am încredințat-o.
Primul vine calm.
– Doamne! a spus el. Iată cele cinci piese pe care mi le-ai încredințat și iată cele cinci piese pe care le-am câștigat.
– Foarte bine, i-a zis stăpânul său, ești un bun servitor, poți fi de încredere. Ai fost credincios în această treabă, îți pot încredința gestionarea unor lucruri mai mari. Vino! Vei împărtăși bucuria mea Al doilea servitor se apropie la rândul lui.
– Doamne, a zis el, mi-ai încredințat doi bani. Am câștigat încă doi. Iatăi!
– Foarte bine, i-a zis stăpânul său, ești o slugă bună, poți fi de încredere. Ai fost credincios în această treabă, îți pot încredința gestionarea unor lucruri mai mari. Vino! Vei împărtăși bucuria mea.
Și al treilea!… Ce va face? Aleargă să recupereze ce ascunsese și iese plin de încredere.
– Doamne, a zis el, te știu un om aspru și dur, așa că mi-a fost frică și m-am dus să-ți ascund banii în fundul unei gropi.
Uite! Ți-i voi da înapoi!
– Slugă leneșă și rea, i-a răspuns
stăpânul, din moment ce spui că sunt un om aspru, atunci de ce nu teai dus la bancă să pui banii? Acolo, măcar, ar fi adus ceva, ar fi existat dobândă. Nu ești bun de nimic și mai mult, încerci să te justifici! Dațil afară! Nu-i este locul aici! Dă-ți piesa celui care are deja zece, căci este o slugă credincioasă și astfel va fi și mai mult în belșug!
ȘI TU ȘI EU!
După părerea ta, stăpânul în cauză în această parabolă, pe cine reprezintă? Da, îl reprezintă pe Isus. După moartea sa, Isus a înviat, S-a dus în cer și Se va întoarce. Slujitorii ne reprezintă pe noi, pe tine și pe mine. Iar piesele de bani, aceste pungi cu bani, reprezintă toate bogățiile pe care Dumnezeu ni le încredințează, viața noastră, sănătatea noastră, timpul nostru, abilitățile noastre, ceea ce știm să facem, ceea ce putem face. Cu toții avem talente diferite. Ce ne spune Isus să facem cu tot ceea ce ne încredințează? Ei bine, El ne spune să ne dedicăm să facem tot ce putem pentru ai fi plăcuți, să ne folosim toate talentele pentru a fi de folos altora până când se va întoarce. Vom fi eu și tu răsplătiți? Da, El ne va răsplăti pentru fidelitatea noastră. Ne va spune: „Vino, te vei bucura împreună cu mine, vei împărtăși bucuria mea, rob bun și credincios!” Așadar, orice ai face, fă-o din toată inima, chiar și lucrurile mici. Fă-le cu bucurie ca și cum le-ai face pentru Domnul.
ȘI NOI, PĂRINȚII!
Viața creștină se manifestă prin slujirea Domnului și a celorlalți. Mai întîi, să-i ajutăm pe copiii noștri să descopere și să fie recunoscători pentru ceea ce Dumnezeu le încredințează: viață, sănătate, hrană, îmbrăcăminte, bani, familie, prieteni. Apoi, să-i ajutăm să vadă cum pot folosi și să înmulțească ceea ce le este încredințat… Să-i încurajăm să dăruiască altora și să slujească cu credință și bucurie. Isus vede acest lucru și într-o zi, în cer, vor fi răsplătiți.